In cazul in care doriti sa il ajutati pe Ciprian, iata adresa sa: Viseu De Sus, strada Crinului nr.14, tel. 0262.353.210 - Maria Andreica (in text, „mama Maria”). Va multumim.
DRAMA. „Ochii Printului inotau in lacrimi. / - De ce plangi? / - Pe vremea cand eram in viata si aveam inima de om nu plangeam. Stam inchis in palat si nu stiam ce este dincolo de ziduri. Acum vad toata hidosenia si amaraciunea din cetate. Intr-o casuta vad o femeie cu un copil bolnav...”. E povestea lui preferata. „Printul fericit”, de Oscar Wilde. Cand silabiseste, ochii ii sunt ca ai Printului fericit: doua safire luminoase. El, insa, e un Print trist. Cand oboseste, luminitele din ochii de safir se sting. N-are voie sa faca efort, ni se spune. „Are mereu o batista sau un tifon in mana, pentru ca, daca oboseste, sangereaza”.
Singur printre noi. Sta singur in banca, desi in clasa sunt 18 copii, numar par, pereche. „Asa m-a pus doamna, singur”. Are 12 ani si sufera de o boala extrem de rara: glicogenoza de tip I. Sangereaza din te miri ce, tine larg deschisi ochii mari, privindu-si suferinta fara sa o inteleaga. Singura lui sansa de a trai normal consta intr-un transplant de ficat, inainte de a ajunge la varsta de 14-15 ani.
„Tu esti mama mea?”. Povestea dramatica a lui Ciprian a inceput in urma cu mai bine de 11 ani. A fost abandonat in maternitate, ca un obiect netrebuincios. Mama sa naturala nu l-a mai cautat niciodata. La scurt timp a ajuns la Leaganul de copii, iar de acolo a fost trimis la un spital de boli infectioase din Cluj. In acel spital si-a petrecut peste trei ani din putina sa viata. Pentru ca medicii nu puteau face nimic pentru a-i imbunatati starea de sanatate, l-au trimis inapoi. La fel de bolnav, a ajuns la un centru de plasament din Baia Sprie.
In decembrie 2002, sansa i-a sursa intaia oara lui Ciprian. „Dintre toti copiii, el a fost singurul care a venit la mine, m-a privit in ochi si m-a intrebat: Tu esti mama mea? I-am raspuns: Da, eu sunt mama ta! Aceasta a fost prima intalnire cu copilul, pe 20 decembrie 2002”, isi aminteste femeia, asistent maternal, care luat in ingrijire.
Ficat transformat in tumoare. Initial, Maria Andreica din Viseu de Sus a vrut sa isi deschida o casa de tip familial, insa nu avea „o cifra de afaceri conforma cu legea”, asa ca a decis sa devina asistent maternal si sa ia in grija un copil. L-a luat pe Ciprian, desi stia problemele cu care micutul se confrunta.
„In acest moment, ficatul copilului s-a transformat intr-o tumoare. Orice schimbare brusca de vreme sau efort pe care micutul il face, ii provoaca acestuia hemoragii nazale. De trei ani, el este inclus pe o lista de asteptare in cadrul Institutului Clinic Fundeni din Bucuresti, insa medicii nu pot sa ii efectueze inca transplantul pentru ca el nu are inca suficienta imunitate incat sa treaca peste o asemenea interventie”, povesteste Maria Andreica, femeia care l-a luat in grija.
O boala rara. Seful sectiei Pediatrie din cadrul Institutului Clinic Fundeni, Alexandra Constantinescu, cea care s-a ocupat indeaproape de cazul copilului, a aratat ca „boala de care sufera Ciprian este una metabolica, destul de rara, pe care copilul a contactat-o de la ambii parinti. Doar 10% din bolile hepatice prezinta acest virus. Deocamdata insa, nu ma pot pronunta asupra starii actuale a copilului, deoarece anul acesta nu i s-au facut investigatii. Insa, dupa ultimul consult, am stabilit ca nu este o prioritate in cadrul Institutului nostru”.
Prin niste binevoitori, diagnosticul lui Ciprian si rezultatul analizelor acestuia a fost studiat si de catre specialistii unei clinici italiene. acestia au conchis ca, in acest moment, starea de sanatate a copilului nu permite transplantul, chiar daca s-ar gasi un donator compatibil. „Doctorii din Italia au spus, dupa ce s-au consultat cu cei mai mari anestezisti de acolo, ca nu se poate discuta despre operatie atata timp cat niciunul dintre anestezisti nu au garantat ca Ciprian s-ar putea trezi din anestezie. E prea slabit, desi ii dam sa tot ceea ce este mai bun si respectam regimul pe care ni l-au spus medicii romani. E anemic”, a spus „mama Maria”.
Poezia medicamentelor. Statul ii acorda micutului un ajutor lunar de 500 de lei, care este insa insuficient pentru nevoile pe care le are copilul. „Ne e foarte greu sa facem fata cheltuelilor pentru ca Cipri are nevoie de un regim alimentar special, bogat in fructe, legume si carne slaba. Nu are voie sa mance prajeli, totul trebuie sa fie proaspat si totul e scump. Numai pentru medicamente dam 180 lei, astfel incat ajunge ca lunar sa cheltuim aproximativ 600 de lei doar pentru ceea ce el are nevoie”, a spus asistenta maternala.
Ciprian nu spune poezii, doar cateva cantecele. Insa turuie pe nerasuflate numele medicamentelor pe care trebuie sa le ia zilnic. Unsprezece medicamente! De patru luni, insa, Ciprian nu a mai luat toate medicamentele de care are nevoie, pentru ca multe dintre acestea nu mai sunt compensate, iar oamenii care il au in grija nu mai pot achita costul acestora. Ca sa le poata primi, femeia a apelat la Centrul Familial din Sighetu Maramatiei (in evidentele caruia figureaza copilul), unde a dus in fiecare luna reteta cu medicamentele copilului. Nu a primit niciun raspuns. Conform legii, Centrul a trimis un referat, in baza retetelor, la fundatia ASOC, solicitand procurarea medicamentelor necompensate si pampers pentru greutatea copilului (intre 25-28 kilograme) - din cauza bolii, Ciprian are si o disfunctie urologica. Insa, de la ASOC nu a venit niciun raspuns. O mica parte din medicamentele necesare ii sunt donate, din cand in cand, de un pastor de la o asociatie umanitara din localitate. „Ajutorul pe care i l-am asigurat noi, a fost prin intermediul unei fundatii britanice. In ianuarie i-am dat 50 de lei pentru medicamente si la jumatea lui mai, inca 50 de lei. Nu am stiut ca acest copil nu a primit de patru luni medicamentele”, a declarat asistenta sociala din cadrul Centrului Familial Sighet, care a monitorizat cazul lui Ciprian, Ioana Petrovai.
Cum ne protejam copiii? Ce face statul pentru copiii nimanui. Achita asistentilor maternali urmatoarele sume de bani: pentru mancarea copilului - 8 lei pe zi, pentru faptul ca e dat in plasament - 145 lei pe luna, cheltuieli de telefon - 91 lei pe luna. De asemenea, de doua ori pe an, asistentului maternal i se aloca aproximativ 600 de lei pentru cumpararea detergentului si lenjeriei necesare copilului.
Ce putem face pentru Ciprian? In afara de sanatate, pe care nu avem puterea sa i-o oferim, „mama Maria” spune ca pustiul are nevoie de medicamente, de un pachet de pampers pe luna si, pentru ca micutul sufera si de o forma de rahitism, ar trebui sa mearga cu el la tratament intr-o statiune balneoclimaterica („Am fost odata cu el, pe banii nostri, si s-a simtit mult mai bine, era mai viguros. Ii fac bine apele termale”). Poate unii ar crede ca e un moft: Ciprian isi doreste foarte mult un calculator, pentru ca nu are voie sa joace fotbal sau sa faca alt fel de efort, ca si ceilalti copii. Atat. In rest, „doar Dumnezeu stie care ii sunt planurile cu Ciprian”, cum a spus mama Maria.
In cazul in care doriti sa il ajutati pe Ciprian, iata adresa sa: Viseu De Sus, strada Crinului nr.14, tel. 0262.353.210 - Maria Andreica (in text, „mama Maria”). Va multumim.
Categories:
News Alert