PD-L, asa cum a anuntat si in programul electoral din 2008, doreste o ampla reforma administrativa si a inceput discutiile politice pentru reimpartirea Romaniei in opt regiuni de dezvoltare cu personalitate juridica. Premierul Emil Boc, in calitate de sef al PD-L, a discutat cu parlamentarii partidului pe care il conduce, dupa ce, in prealabil, seful statului, Traian Basescu, i-a trasat aceasta sarcina. Proiectul schitat in interiorul PD-L si la Guvern urmeaza sa fie trecut prin Parlament in aceasta toamna, pentru ca la alegerile locale de peste un an sa se voteze deja noua administratie locala, cu opt presedinti de consilii regionale si opt consilii regionale.
Noile regiuni de dezvoltare se vor numi tot judete
Demersul lui Emil Boc pare sa mizeze doar pe convingerea partenerilor de coalitie, pentru ca nu va fi nevoie de modificarea Constitutiei. Noile regiuni de dezvoltare se vor numi tot judete, deoarece Constitutia prevede ca Romania este impartita pe judete, dar nu se specifica numarul lor. Astfel, va fi nevoie de adoptarea unei legi organice pentru care este necesara majoritatea senatorilor, respectiv a deputatilor, majoritate pe care puterea o detine inca in ambele Camere.
Trucul ar putea sa se dovedeasca, insa, periculos, pentru ca UDMR, cel mai puternic partener de guvernare al PD-L, si-ar putea pierde influenta la nivelul conducerii administratiei locale. Prin impartirea tarii in opt euroregiuni, cele 41 de consilii judetene cu cei 41 de presedinti de consilii alesi uninominal vor fi inlocuiti cu opt consilii regionale (sau judetene, dupa denumirilie care li se vor pastra) conduse de opt presedinti.
Cele opt regiuni de dezvoltare vor fi: Bucuresti-Ilfov, Nord-Est, Sud-Est, Nord-Vest, Centru, Sud-Vest, Oltenia si Centru-Muntenia. O prima problema ar fi la Regiunea Centru, care, pe langa judetele Covasna, Harghita si Mures, mai cuprinde judetele Sibiu, Brasov si Alba. Primele trei judete au presedinti de consilii judetene de la UDMR: Tamasz Sandor, Borboly Csaba, respectiv Arpad Szabo. Judetul Sibiu este condus de Martin Bottesch, de la Forumul Democrat al Germanilor din Romania, care, la nivel parlamentar, se afla in coalitia de guvernare si urmeaza aproximativ aceeasi politica cu UDMR. La CJ Brasov, sef este liberalul Aristotel Cancescu, insa la Alba este Ion Dumitrel, de la PD-L, sustinut de unul din greii democrat-liberali, primarul de Alba-Iulia, Mircea Hava. Desi, ca numar de presedinti de consilii judetene, UDMR este superioara pe teritoriul viitoarei regiuni Centru, suprematia Uniunii ar putea fi subminata de configuratia etnica a viitorului super-judet: 65% romani, 30% maghiari, 4% romi, 0,5% germani. Cum UDMR se bazeaza, practic, numai pe populatia de etnie maghiara, viitorul presedinte al Consiliului Judetean Centru ar putea sa nu fie de la UDMR.
In plus, populatia de etnie maghiara ar putea pierde si privilegiile conferite de statutul de majoritara pe care in prezent il are in judetele Harghita si Covasna, cum ar fi cele care se refera la predarea istoriei si geografiei in limba materna, in scolile publice, sau la obligativitatea unor functionari publici de a cunoaste si limba maghiara. Nu intamplator UDMR a incercat sa-si impuna, anul trecut, un proiect de regionalizare a tarii, pe 16 microregiuni, una dintre acestea reunind doar judetele Harghita, Covasna si Mures - teritoriul tinutului Secuiesc medieval.
Un alt motiv pe care UDMR l-ar avea sa blocheze in coalitie proiectul ar putea fi legat de judetul Satu Mare. Condus de UDMR-istul Csehi Arpad Szabolcs, acest judet ar urma sa fie topit in regiunea Nord-Vest, alaturi de Cluj, Bistrita-Nasaud, Bihor, Maramures si Salaj. UDMR are, practic, sanse nule de a obtine sefia acestei euroregiuni si, implicit, controlul asupra banilor europeni.
Si UNPR ar putea fi deranjata de noua impartire administrativ-teritoriala, in conditiile in care o parte din autoritatea conducerii de la nivelul Capitalei se va muta la sefia super-judetului Bucuresti-Ilfov, iar vicepresedintele Uniunii, Neculai Ontanu, isi doreste functia de primar general al Capitalei.
Cat de obligatorie este regionalizarea?
Presedintele PD-L, Emil Boc, sustine ca reimpartirea teritoriala si administrativa a tarii este obligatorie pentru Romania, in perspectiva absorbtiei fondurilor europene. Intr-adevar, la nivel european, Romania a ramas in urma in privinta obligatiei de conformare la sistemul NUTS - Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale de Statistica. Cele opt regiuni de dezvoltare, care se vor numi tot judete in cazul Romaniei, potrivit proiectului PD-L, corespund nivelului NUTS 2, care prevede impartirea Uniunii Europene in unitati administrativ-teritoriale cu populatie de minimum 800.000 si maximum trei milioane de locuitori. Nomenclatorul european prevede si alte niveluri: NUTS 1 - cu unitati intre 3 si 7 milioane de locuitori (Romania are patru astfel de unitati, fara personalitate juridica) si NUTS 3 - unitati cu populatii de 150.000 - 800.000 de locuitori (corespund judetelor de astazi, in cazul Romaniei). Necesitatea ca unitatile NUTS 2 sa capete personalitate juridica in detrimentul actualelor judete ar rezida in faptul ca la acest nivel sunt distribuite fondurile comunitare.
Ce schimbari va aduce redesenarea hartii Romaniei?
Absorbtia fondurilor europene de dezvoltare regionala va trece din responsabilitatea Guvernului in cea a super-judetelor. Ea s-ar putea face direct de catre euroregiuni si pentru investitiile pentru mediu (o alta prevedere care ar putea deranja UDMR, care detine portofoliul Mediului). Guvernul va mai avea doar rol de coordonare, de absorbtie pe fonduri europene pentru infrastructura mare, nationala de transport sau pe componenta de competitivitate, doar pentru marile companii, nu si pentru IMM-uri (de care se vor ocupa tot sefii de regiuni).
De asemenea, vor ramane numai opt municipii-resedinta de judet, celelalte 33 urmand sa-si piarda din importanta, lucru care putea determina noi motive de dispute nu numai intre partide, ci si intre organizatiile din interiorul aceluiasi partid. Institutiile deconcentrate si alte astfel de autoritati se vor reduce numeric. Autoritatea privind urbanismul si alte asemenea politici locale va trece de la judete exclusiv la municipii, orase si comune. In paralel cu posibilitatea reducerii cheltuielilor prin desfiintarea multor filiale ale institutiilor publice, vor aparea si costuri suplimentare, cum ar fi cele cu schimbarea actelor de identitate, a placutelor de inmatriculare ale masinilor, a actelor de proprietate.
Sursa: Maramuresul Online
Maramuresul Online
Categories:
Buletin de presă,
Revista Presei