Maramu' Online

Se afișează postările cu eticheta Ultima Ora. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ultima Ora. Afișați toate postările

Maramureşul e sub zăpadă.

La această oră ninge în Pasul Gutâi, la Cavnic, în zona montană, în Pasul Roata şi la pârtiile de schi. În Pasul Prislop, la Borşa precipitaţiile sunt sub formă de lapoviţă. 
Carosabilul sectoarelor de drumuri publice din judeţ (naţionale şi judeţene) este curat şi umed, cu excepţia unui tronson al DN 18, în Pasul Prislop, între km 165 şi km 175, unde conducătorii auto vor întâlni pe carosabil un strat de zăpadă frământată cu grosimea de până la un centimetru.               
Angajaţii societăţii care asigură şi întreţin viabilitatea DJ 184 Baia Sprie-Cavnic şi DJ 109F Cavnic-Budeşti au intervenit cu utilaje cu lamă pentru a îndepărta zăpada depusă pe carosabil. De asemenea,  au împrăştiat 48 de tone de material antiderapant pentru a preveni formarea poleiului şi pentru combaterea zăpezii de pe carosabil. Stratul de zăpadă pe acostamentul celor două drumuri judeţene măsoară între 40-50 cm. Pe celelalte sectoare de drumuri judeţene aflate în administrarea societăţii de drumuri şi poduri nu a fost nevoie de intervenţie cu utilaje şi material specific în perioada de iarnă.           

S-a acţionat cu material antiderapant pe DN 18, în Pasul Gutâi  (16 tone de material antiderapant), respectiv în Pasul Prislop (16 tone de material antiderapant)  pentru a preveni formarea poleiului.



Sursa: Maramuresul Online
Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.
Read More …

„Am pierdut tot ce aveam mai drag pe lumea asta!“...cuvintele lui Dorin Roman.
Ziua care trebuia să fie cea mai importantă din viaţa familiei Roman s-a transformat într-un coşmar. În loc să ajungă acasă cu fetiţa sa, Viorika Roman a murit cu câteva minute înainte de naşterea acesteia în Spitalul Orăşenesc din Vişeu de Sus.

Dorin şi Viorika Roman (foto) s-au cunoscut în urmă cu 12 ani, în Italia, unde lucrau amândoi. „Ne-am cunoscut în Italia. Acolo am adunat bani şi speram să venim acasă, să deschidem o mică afacere şi să trăim împreună până la adânci bătrâneţi. Am revenit în România şi am deschis o pensiune la Borşa şi totul părea să meargă cum speram", povesteşte soţul îndoliat.

Primul copil al familiei

Cei doi s-au căsătorit în urmă cu un an şi îşi doreau enorm un copil. „Am făcut nunta anul trecut, în 22 noiembrie. A fost o zi minunată. La doar câteva luni, nevasta mea a rămas însărcinată. Am fost cel mai fericit om. Era primul nostru copil. Ea mai are trei copii din căsătoria anterioară, pe care îi iubesc ca şi cum ar fi ai mei, dar n-aveam cum să nu-mi doresc şi un copil al meu", mai spune Dorin Roman.

La doar 33 de ani, Dorin Roman trece prin cele mai grele momente ale vieţii sale. „Urma să nască o fetiţă. Nu pot să cred nici acum că nu mai e lângă mine. Nu aşa speram să decurgă totul. Nici nu am cuvinte, în câteva ore am pierdut ce aveam mai drag pe lumea asta", încheie bărbatul.

Femeia în vârstă de 35 de ani a murit joi, la Spitalul Orăşenesc Vişeu de Sus, după ce a fost internată cu aproape două zile înainte de tragedie. Potrivit rezultatului necropsiei, motivul decesului a fost o comoţie cerebrală.
,,Odihna cea Vesnica da-le-o lor Doamne si Lumina cea fara de Sfarsit sa le straluceasca ! Sa se odihneasca in pace ! "
Sursa: Adevarul.ro



Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.
Read More …

Domnule Băsescu, te-am privit şi voi continua să te privesc cu statornică scârbă. Însă, dincolo de scârba mea, un concurs de împrejurări care conţine prostia unora, ticăloşia altora şi indiferenţa celor mai mulţi a făcut să devii preşedinte al ţării mele. Nu m-am aşteptat nicio clipă ca, ajuns în această demnitate, să poţi deveni altceva decât eşti, dar am vrut să sper că măcar vei încerca să pari. Mă felicit că nu am investit prea mult în această speranţă. Ex nihilo nihil. Dispreţul pe care ţi-l port e lesne de argumentat: reprezinţi suma a tot ce are mai detestabil poporul român. Fără a avea măcar una din însuşirile admirabile ale acestui popor.
Vreme de şase ani am trăit o neîncetată stupoare, colorată când şi când cu indignări sterile ori revărsări gastrice provocate de conduita ta.
Vreme de şase ani, mulţi dintre noi am încetat să fim doar cetăţeni ai acestei ţări şi am devenit victime ale tulburărilor tale de personalitate, ale crizelor tale de nervi, ale sevrajelor tale, ale revărsărilor tale de ură, ale ticăloşiei tale, ale incompetenţei tale.
Nu ştiu dacă în istoria modernă există şef de stat care să fi insultat atât de mulţi dintre propriii cetăţeni, cu atâta nesimţită uşurinţă. Observi că nu folosesc pluralul politeţii. Pentru că tu însuţi, în dialogul cu ceilalţi, ai răul obicei de a nu-l folosi. Şi voi refuza să îl folosesc doar formal, demonstrativ, numai pentru a vădi că sunt mai bine crescut decât tine.
Vremea convenţiilor şi demonstraţiilor de tipul acesta a trecut. Am privit cu îngrijorare, în aceşti şase ani, obsesia ta maladivă pentru puterea absolută. Au fost concetăţeni de ai mei care au crezut că poate ţi se cuvine, că poate, atunci când o vei avea, vei face din ea instrumentul schimbării în bine al ţării.
Se înşelau. Ai folosit puterea doar pentru a revărsa urâţenia dinlăuntru-ţi asupra noastră, a tuturor. Iar ţara e astăzi mai schimonosită ca niciodată. Sărăcită, desfigurată, doar un contur înlăuntrul căruia cei mai mulţi sunt prinşi ca într-o capcană, prizonieri ai unui rău destin. Precum în cel mai întunecat fanariotism, ai folosit demnităţile publice ori resursele statului pentru a-ţi căftăni apropiaţii, pe cei care ţi se închinau cu ipocrită smerenie, într-un detestabil qui pro quo. Astfel au ajuns cele mai multe demnităţi ale statului să fie ocupate de incompetenţi, imbecili şi neamuri proaste, personaje lipsite de orice merit, dar cu prea-plin de obedienţă faţă de tine, despotul. Şi când ţara e rânduită după legea aceasta, nu e de mirare că astăzi am ajuns la această mizerie, promiscuitate şi decădere a instituţiilor.
Ţi-ai făcut din minciună un crez politic. Şi unii găsesc asta scuzabil. Peste cei care au îndrăznit să spună altfel decât crezi tu că se cuvine spus ai revărsat diluvii de ură. Ai inventat categorii generice peste care să îţi reverşi ura şi insultele primitive. 322, moguli, tonomate, reprezentau categorii încăpătoare în care mizeria ta să poată fi eficient distribuită. Toţi cei care nu acceptau fanariotul qui pro quo erau detestabili, maculabili, expulzabili. Rar mi-a fost dat să văd atât risipă de resurse (ale statului, ale instituţiilor publice ori ale unor dubioase instituţii private) menită unui singur scop: împroşcatul cu mizerie.
Au fost şase ani urâţi. Iar rezultatul lor e reaua stare de azi a ţării. Prea mult şi prea des am vorbit despre toate cele care au fost pentru a le mai repeta acum. Altul e motivul pentru care scriu astăzi.
Afirmi, domnule Băsescu, fără să roşeşti, cu o nesimţire prietenă cu iresponsabilitate, că ţara mea e o ţară de mâna a doua. Iar când îndrăzneşti să spui aşa ceva vremea pamfletelor şi a indignărilor din laringe a trecut. O ţară care cere bani cu împrumut, o ţară care nu poate plăti pensiile este o ţară de mâna a doua - spui tu cu o nesimţire care sfidează orice stupoare. Nu ţara a cerut bani cu împrumut, domnule Băsescu, ci tu. Împotriva tuturor acelor voci care se opuneau acestui demers. Nu suntem toţi amnezici şi încă ne amintim cum predicai nevoia acelui credit de la FMI, deşi nu puţini erau cei care strigau că e o cale greşită. Şi i-ai potopit cu insulte. Aşa cum ştii să faci. Ai susţinut acel credit nu pentru că ţara avea nevoie de el, ci pentru că tu, deprins cu logica licuricească, ai încercat să cumperi bunăvoinţa unor stăpâni pe care noi nu-i vedem. Şi ai fost gata să plăteşti acea bunăvoinţă cu sărăcirea, umilirea şi nenorocirea noastră a tuturor. Iar dacă ţara nu poate plăti pensiile este pentru că tu ai adus-o aici. Nu mogulii, nu tonomatele, nu noi. Noi doar trudim, îndurăm şi plătim biruri.
Nici nu ar trebui să mai spun lucrurile acestea. Sunt deja ştiute. Şi nu ar trebui să accept logica rudimentară după care funcţionezi, aceea care măsoară demnitatea, înălţimea ori măreţia după grosimea pungii. Doar judecând cu maţul poţi ajunge să spui despre ţara mea că este o ţară de mâna a doua. Iar dacă punga ţării nu e azi îndeajuns de plină pentru gustul tău, asta nu se întâmplă pentru că eu şi cei asemeni mie nu trudim îndeajuns pentru a o umple, ci pentru că tu şi cei din jurul tău sunteţi prea hămesiţi, prea nesimţiţi şi prea necinstiţi pentru a şti să o chivernisiţi.
Dar ţara asta încă are bani să îşi plătească preşedintele şi imbecilii deveniţi miniştri, are bani să îşi plătească nulităţile devenite europarlamentari, are bani să te trimită la reuniuni internaţionale unde să ne umileşti pe toţi respirând dispreţul cu care eşti tratat de ceilalţi, are bani pentru a plăti pentru capriciile neroade ale favoritei tale, are bani pentru a îngrăşa guşile lăudătorilor şi numeroşilor tăi servitori. Are încă bani din care să plătească sinecuri pentru cei care ştiu să îşi manifeste îneajuns de zgomotos şi fără ruşine obedienţa faţă de tine.Are bani să îmbogăţească afacerişti suspecţi, dar cunoscători ai conturilor de partid. Să ierţi, atunci, biata ţara dacă nu mai are îndeajuns pentru a plăti şi pensiile acelea.
În aceeaşi zi când eu scriam: Pentru că eu nu accept că România e o ţară de mâna a doua în UE. Nici că eu aş fi un cetăţean de măna a doua. Dar admit că avem politicieni de mâna a şaişpea. Mai pe seară, preşedintele României spunea că ţara mea este o ţară de mâna a doua. Iar asta nu mai poate fi îngăduit. Pentru aşa ceva nu mai este de ajuns să ne revoltăm pamfletar, să respirăm vocalele indignării la televizor ori să risipim cerneala stupefacţiei în gazete.
Atunci când mizeria ta nu mai încape în hârdăul categoriilor generice şi nu se mai revarsă doar asupra tonomatelor, parlamentarilor, mogulilor, ci asupra ţării înseşi, atunci e vremea să fii trimis definitiv acolo unde îţi e locul. Atunci când, nu are rost să ne mai ascundem după cuvinte, îţi îndemni cetăţenii să îşi părăsească ţara, tu trebuie să pleci, nu ei. E timpul!
Asta e tot ce am avut să îţi spun, domnule Băsescu. Aşa cum ţi-am promis, îţi sunt pe mai departe dator cu întreg dispreţul. Şi îţi promit că mă voi achita de această obligaţie. Dar vreau că de acum să te dispreţuiesc ca pe un ticălos oarecare şi nu ca pe preşedintele ţării mele. Du-te!
Rândurile care urmează nu îţi mai sunt adresate, deşi te privesc. Vreau să sper că prieteni şi neprieteni din blogosferă mi se vor alătura. Pentru că este o limită care nu trebuie trecută. Şi aşa, prea multă vreme, prea multe am îngăduit. Şi mai vreau să sper că, mai ales, politicieni, cu şi fără blog, vor prelua revolta mea şi îi vor da cuvenită îndreptare. Acelor politicieni le cer, neîntârziat, iniţierea procedurii de suspendare a lui Traian Băsescu. Dincolo de meschinăria calculului politic de conjunctură, dincolo de laşitatea cu care ne-au obişnuit, dincolo de indolenţa pe care le-am tolerat-o. Sau puteţi cu toţii tăcea, prudent, vascularizaţi de precauţia pe care o putem numi şi laşitate. Şi atunci am să-i cer scuze lui Traian Băsescu. Şi am să admit că trăiesc într-o ţară de mâna a doua.
Nu vă sfiiți, trimiteți-l mai departe. Poate doar așa se trezesc cei mulți."
(C.T.Popescu)
Sursa: Maramuresul Online

Responsabilitatea pentru continutul comentariilor nu apartine MM Online, ci utilizatorilor care le posteaza.
Read More …

- Adevarul ascuns despre executia a 29 de oameni intr-un sat din Maramures
Multi ani, cel mai crud eveniment petrecut in Maramures in timpul ocupatiei hortiste a fost invaluit in misterul creat de variantele diferite enuntate de propaganda comunista din Romania si Ungaria. Dincolo de valul sovin sau revansard, am cautat adevarul despre masacrul de la Moisei si despre asasinarea celor 29 de romani de jandarmii hortisti. Urmeaza reconstituirea cutremuratoare a zilei de 14 octombrie 1944.

In Maramures, cei patru ani de ocupatie hortista a nordului Ardealului (1940-1944) s-au sfarsit violent, evenimentele fiind consemnate in diferite variante, in functie de nationalitatea semnatarilor respectivelor lucrari. In urma cu 67 de ani, la 14 octombrie 1944, pe drumul principal ce duce spre Borsa, 29 de romani din Targu Mures, Cluj si Maramures au fost inchisi in doua case de la periferia satului Moisei si au fost executati de jandarmi din armata maghiara a lui Horthy Miklos.

Cu ajutorul specialistilor, a putinelor documente pastrate in arhive si a martorilor oculari am incercat sa aflam, dincolo de valul propagandistic, sovin sau revansard, adevarul despre masacrul de la Moisei, cel mai crud episod petrecut in Maramuresul din timpul ocupatiei hortiste.

Intrarea hortistilor in Maramures
La doar cinci zile dupa Dictatul de la Viena, cand “arbitrii” Joachim von Ribbentrop si Galeazzo Ciano, ministrii de externe ai Germaniei hitleriste si Italiei facsiste, atribuiau Ungariei lui Horthy Miklos Ardealul de nord, in zorii zilei de 5 septembrie 1940, prima unitate maghiara din Armata I, care avea un efectiv de 208.000 militari, trecea frontiera pe la Sighetu Marmatiei ajungand pana in Ocna Sugatag.

In 7 septembrie, armata hortista a intrat in Baia Mare, primirea oficiala fiind facuta in centrul vechi al orasului de catre autoritati, in frunte cu Alexandru Rakoczi, primul dintre cei sapte primari pe care i-a avut orasul in timpul celor patru ani de ocupatie hortista.

Rapoarte oficiale despre omoruri
In raportul Secretariatului de Stat pentru nationalitati privind situatia din Ardealul de Nord, in perioada 30 august 1940 - 1 noiembrie 1941 sunt mentionate 919 omoruri, 1.126 de schingiuri, 4.126 de batai, 15.893 de arestari, 124 de profanari, 525 de devastari colective si individuale, precum si 218.919 de expulzari ale ardelenilor romani peste linia de demarcatie impusa prin Dictatul de la Viena.

Un raport al protopopului greco-catolic de Baia Mare, intocmit la sfarsitul anului 1944 la solicitarea episcopului Alexandru Rusu, dezvaluie ca „imediat dupa 23 august 1944, in majoritatea localitatilor au avut loc arestari, ucideri, violente”. “Au fost arestati, pe o durata de doua-trei zile, crediciosi, intelectuali si preoti, fiind transportati sub amenintarea baionetei la sediul Tribunalului din Satu Mare sau la sediul legiunii de jandarmi”, a precizat seful serviciului Arhivelor Nationale Maramures, Klara Guseth.

In Baia Mare, 35 de persoane au fost inchise, la Dumbravita, preotul satului, invatatorul, directorul scolii din Rus si mai multi elevi au fost inchisi in celule de circa patru metri situate in sediul Tribunalului din Satu Mare. “Cand au fost dusi la subsolul cladirii, acestia au intalnit aproximativ 300 de cetateni, adunati din Baia Mare, Satu Mare, Oas si Seini”, a mentionat Guseth.

Cruzimile hortistilor, consemnata in acte
Raportul clericilor greco-catolici din Maramures mai consemneaza impunerea maghiarizarii numelor romanesti, rechizitionarile facute de armata maghiara, din toate comunele fiind confiscate vite, cai, trasuri, alimente si obiecte de valoare, abuzurile, insa si crimele, unele accidentale, cauzate de focuri razlete, altele voluntare, crude.

„La Baita, administratie maghiara a decis ca lucratorii de la mina sa fie dati afara. Documentul mentioneaza si victimele. La Bozanta Mare a fost ucisa de gloantele armatei germano-ungare care stationa in comuna Busag o batrana. La Bozanta Mica a murit lovit de un obuz fostul cantor Vasile Pop si au fost raniti Maria Nedelea, Leo Iosif, Ana Dorca, Maria Tarta si Ioan Gorgan. La Busag, a fost impuscata calugarita Onita Chiroaie, ascunsa in pivnita preotului din Cicarlau, vaduva Pop Linca (nascuta Gavrilas), Ghita Vasile si Muntean Gavril. De asemenea, se mentioneaza un atentat nereusit, comis de un politist ungur turmentat asupra avocatului Ioan Campian, care se afla pe mosia sa din Grosi. La Buzesti, o femeie omorata de un obuz, la Satu Nou de Sus politistii unguri din Baia Mare l-au impuscat pe Petru Secui, la Mocira, in 14 octombrie, au fost impuscati sublocotenentul in rezerva, invatatorul de limba romana Ioan Groze din Sieu, notarul Vasile Cherestesiu si multi, multi altii”, e enumerat directorul Arhivelor Nationale - Maramures.

Masacrul de la Moisei
Insa cel mai dur episod a fost masacrul comis de jandarmii hostisti in doua casute din lemn din Moisei. Acolo au fost executati 31 de romani, doi supravietuind in mod miraculos.

In 1980, directorul muzeului judetean de istorie, Valeriu Achim, i-a cerut actualului director al Muzeului de Etnografie, Gheorghe Robescu, pe atunci muzeograf, sa porneasca demersurile privind transformarea in muzeu a singurei case care mai exista. In urma documentarii, muzeografii baimareni au corectat erorile din primul monument ridicat chiar deasupra gropii comune, aflat langa actuala casa memoriala, si care consemna acolo au fost ingropati „29 de partizani romani”.

„In prima faza, monumentul din stanga drumului avea o placa comemorativa cu cei 29 de partizani si o stea rosie in varf. Noi am scos placa comemorativa si am dat jos steaua rosie. Mi-aduc aminte ca n-avea nimeni curajul sa dea jos steaua rosie si, pana la urma, un coleg de-al meu, George Maria Banu, a dat-o jos cu un baros, dupa care am pus acolo o stema a Romaniei pe care am luat-o din biroul primarului. Am pus si o placa comemorativa, in care spuneam ca acolo au murit 29 de oameni, dar nu partizani, ci membri ai unor unitati de munca fortata”, a declarat Gheorghe Robescu.

Satul a fost ars din temelii
In pofida faptului ca masacrul a avut loc in plina zi, in jurul amiezii, istoricul Gheorghe Robescu si localnicul Vasile Tomoioaga (76 de ani) au explicat motivatia numarului scazut de martori oculari.

„Satul fusese evacuat din cauza ca se apropia frontul si aproximativ 260 de case fusesera incinerate. Deci, in momentul in care a avut loc masacrul nu era aproape nimeni acolo. Un martor, cu care am discutat si eu, era fratele lui Elena Stetcu, femeia de la care am achizitionat noi casa pe care am transformat-o in muzeu. Omul se barbierea in casa si cand a vazut ca se opreste un camion si a fugit peste apa - la vremea respectiva casa avea o usa in spate”, a precizat Gheorghe Robescu.

Localnicul Tomoioaga, copil la vremea aceea, isi aduce aminte de momentul evacuarii satului. „Pa oameni i-o scos de aici si i-o dus la vreo 40-50 de kilometri, ca aici o batut tare «katiusa» rusilor, batea meter la meter. Si apoi o aprins comuna, o ars toata! O dat foc si la hondio lu’ Alexa lu' Iosca (n.r., cooperativa) si la fabrica din Viseu, la tat, nimic n-o ramas...”, a spus.

„Era un om inchegat in sange”
Pe atunci in varsta de 9 ani, Tomoioaga spune ca familia sa s-a retras in Sieu. „In cee' zi, noi am vinit cu mama, cu caruta, sa vedeam ce-i p-acasa. O fo' tat ars. Si am stat la fantana s-am adapat caii, cand am vazut ca din jos vin o ceata de oameni, vreo trizaci, tati insirati, si tri cenderi unguresti, cu pene, unu inainte si doi cu automatele inapoi. O fost zaua, pa la 11. Si la fantana i-o lasat sa poposeasca si o zas oamenii aceia cata mama: „Matusa, cumva n-ai spanz (n.r., planta toxica - aplicata pe piele, sub forma de cataplasma, grabeste vindecarea si alina durerea)? Sa ne dai sa tragem la picioare, ca ne duce la front.”. Apoi le-o dat incolonarea, ca-i duce la razboi. In sat nu era nime', pustii... I-o bagat in casa aceea si i-o impuscat. O zas ca le da mancare...”, a povestit Tomoioaga.

Impreuna cu mama sa, Vasile Tomoioaga a inoptat la niste vecini, „peste apa”. „Noaptea-ntr-o vreme, pa la 1-2, am auzat ciocanit la usa. Era un om inchegat in sange. Zace cata mama: „Matusa, aceia trizaci care ne-am dus, ne-o impuscat aici la Valea Hotarului. Ne-o bagat intr-o casa, ne-o impuscat si eu cum am stat jos o pticat pasta mine s-am stat pana n-am mai auzat nimic s-am iesit de sub ei”. El o vinit pa apa, ca era minat terenu', pana la casa ceie, la baba Suioaie. Si baba i-o dat izmene si camasa si s-o imbracat. Acela o fost Vlad Ion din Salistea. S-apoi o plecat acela in zorul zilei...”, isi aminteste Vasile Tomoioaga.

Pe langa intalnirea cu unul dintre supravietuitori, teribilismul varstei i-a dat ocazia lui Vasile Tomoioaga sa poata relata astazi si imaginile din casa mortii.

„Dimineata o intrat in sat rusii, cu tancuri, masini, calare pa vaci, pa boi, care pa ce. Si tati erau beti: „Votca, votca”. Numa' beau si mereau inainte. Si ne-am dus cu ei pana la Sieu, o zas ca vin fratii nosti. De acolo, am vinit iara acasa si mai cu un baiat de aici si ne-am dus la casa unde o impuscat oamenii, sa catam ceasuri la ei, ca nu erau ceasuri atunci. S-am ajuns acolo, erau oamenii cu fata-n sus, ochii deschisi, tat sange erau in gura si cand i-am vazut, n-am mai catat ceasuri, am fo' dusi, am fujit, ne-am temut de ei. S-am scos vitele apoi s-am stat aicea pe un deal, no”, a povestit Vasile Tomoioaga.

Ce “crime” au savarsit cei ucisi de hortisti?
Ce vina aveau cei 31 de oameni inghesuiti de jandarmii hortisti in casutele pipernicite din Moisei si impuscati cu sange rece? Propaganda Partidului Comunist Roman a acreditat idea ca erau partizani, adica luptatori pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, iar maghiarii, ca erau “tradatori”. In fapt, 27 erau muncitori romani din Mures si Cluj din detasamentul de munca de langa Leordina, obligati de hortisti sa execute constructii de aparare cu caracter militar.

„Acea unitate de munca fortata era condusa de un sublocotenent din judetul Mures, Bodonyi Kalman, care a avut o usoara afectiune cerebrala si a plecat la spital in Satu Mare. In lipsa acestuia, oamenii au incercat sa ajunga la casele lor si au fost prinsi”, a explicat Gheorghe Robescu.

Printre cei asasinati au fost si patru maramureseni din Viseu, Moisei si Sacel. „Celor doi din Viseu, Andreica Ioan Vivat si Vasile Ivascu Dragan, li s-au rechizitionat vitele de catre armata maghiara. Ei s-au dus la comandament sa-si primeasca vitele inapoi si acel comandant le-a dat un biletel pe care scria in ungureste: „Purtatorii acestui bilet sunt tradatori de tara”. Si cand au ajuns cu biletul la forul ierarhic superior, au fost imediat arestati. In ceea ce-l priveste pe Tomoioaga, singurul din Moisei, a adapostit un parasutist rus”, a precizat Robescu.

Dilema executiei
Batranul localnic Tomoioaga se intreaba si astazi de ce romanii, de cinci ori mai multi decat jandarmii maghiari, nu s-au impotrivit executarii sentintei capitale, chiar daca erau neinarmati? „O stat tri garzi, la capat, cu palarii verzi, turnate, cu pene mari, albastre. Ceia erau cenderi unguresti, cu automatele-n grumaz. Da ceia trizaci putea sa-i dezarmeze, ca nu era nimeni pa aici. I-o impuscat ca o fo’ romani si s-o aliat cu rusii”, crede batranul Tomoioaga.

Istoricul Robescu ia in calcul faptul ca muncitorii erau slabiti si nu exclude faptul ca ar fi fost bagati in cele doua case printr-un siretlic. Iar unul dintre supravietuitori, viseuanul Ivascu Vasile Dragan, a povestit ca n-aveau nicio sansa si l-a dat exemplu pe consateanul sau, Andreica Ioan Vivat, care s-a impotrivit, insa hortistii l-au strapuns cu baionetele si apoi l-au impuscat.

„Multi se intreaba de ce au fost executati in case. Pentru ca se apropia frontul si probabil vroiau sa amortizeze sunetul. Au fost bagati in casa, li s-a dat voie sa fumeze cate o tigara si apoi au fost informati ca au tradat statul maghiar si ca sunt condamnati la moarte. Cei doi supravietuitori, Vasile Peteanu din Cluj si Vasile Ivascu Dragan din Viseu, au scapat pentru ca au cazut altii peste ei si nu i-au atins gloantele. Peteanu a fost ranit la umar si la cap, deasupra urechii, avea un sant - i-am pus mana pe tampla si se simtea santul facut de glont”, a explicat Robescu.

“Parca plangeau si lumanarile”
Timp de 17 zile, nimeni nu s-a incumetat sa-i ingroape. „O stat acolo doua saptamani si jumatate, o-nceput a putrezi. S-apoi o fo' un nacajit de om, de pa un deal de aici, ii zicea Dumitru Balha, si omu' acela o vinit si-o facut o groapa doi pa doi. Si-i lua, da' sa rumpeau in doua, si-i ducea c-o roaba si ii arunca acolo, daraburi asa”, spune localnicul Tomoioaga.

„Era un miros infiorator. Boii de la carul cu care trebuiau sa-i duca la groapa comuna au refuzat sa se apropie. Si au fost pusi in niste cearceafuri si dusi cu o sanie. O zi intreaga a durat inmormantarea. In vara anului 1945, cateva sotii a celor impuscati au venit la Moisei si s-a tinut un parastas acolo, la groapa comuna. Una dintre femei povestea ca din cauza caldurii, lumanarile s-au curbat si au inceput asa sa arda cu capul in jos. Parca plageau si lumanarile...”, a spus Robescu.



Astazi, la Monumentul de la Moisei, urcand cele 44 de trepte care te apropie de cer, cate una pentru fiecare an dupa 1900, pentru a marca data masacrului celor 29 de romani fara vina, privirea iti salta pe cele 12 masti verticale, rugi inaltate spre cer, ca un Stonehenge maramuresean, numite de scriitorul Simion Pop “fastuoase si laice table de legi”. Conform acestor legi, transpunerea in cuvinte a simbolurilor primei si ultimei masti suna asa: “sa nu se mai traga in oameni nevinovati” si “sa nu mai existe lagare ale mortii”.
Sursa: Emm.ro
Read More …

Zapada framantata pe carosabil in Pasul Gutai si in Pasul Prislop. Circulatia rutiera in judet se desfasoara in conditii de iarna la aceasta ora, insa nu sunt drumuri blocate.
Daca la inceput precipitatiile au fost sub forma de ploaie, ulterior acestea pe parcursul noptii s-au transformat in lapovita si ninsoare.
“Participantii la trafic intalnesc depusa pe carosabil zapada framantata, cu grosimea cuprinsa intre 0-1 cm, pe tronsoane ale DN 18 in Pasul Gutai, in zona comunei Petrova si la Borsa, in Pasul Prislop. Toate  sectoarele de drumuri nationale  sunt curate, dar umede, respectiv DN1C, E 58, DN 18, DN 19, DN 17C, DN 18B si DN 18A”, au anuntat autoritatile judetului.
Angajatii sectiei de drumuri nationale, au mentionat oficialii Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, au intervenit cu 17 autoutilaje si raspandit nu mai putin de 59 de tone de material antiderapant.
“In timpul noptii zapada depusa pe carosabilul drumurilor judetene a masurat pana la 5 cm, mai ales in zonele de deal si de munte, unde a nins mai abundent. Angajatii societatii care asigura si intretine viabilitatea drumurilor judetene au intervenit cu 23 autoutilaje si au imprastiat 200 tone de material antiderapant pentru a indeparta zapada de pe tronsoanele de drum. Carosabilul sectoarelor de drumuri judetene este curat, dar umed”, au mai adaugat cei de la Situatii de Urgenta.
Pasul Prislop
 Stratul de zapada masoară  24 cm la Iezer, 18 cm la Luhei, 12 cm la Ruscova, 10 cm la Cavnic, 9 cm la Bistra, 6 cm la Leordina, Viseu de Sus si Blidari, 3 cm la Poiana Borsa, Sacel si Firiza.
Pasul Gutai
Prognoza meteorologica prevede pentru astazi o racire fata de intervalul precedent. Cerul va fi mai temporat noros si local va ninge slab, indeosebi in prima parte a zilei. Vantul va sufla slab, la moderat, cu unele intensificari in zona montana inalta.
Temperaturile vor avea valoarea cuprinsa intre -9 grade Celsius si 3 grade Celsius. Izolat se va semnala ceata.
Debitele si nivelurile cursurilor de apa din judet au fost usor variabile, influentate de fenomenele de iarna instalate. Se mentin in continuare cele doua poduri de gheata formate pe raurile Iza si Botiza. Nu sunt puse in pericol gospodarii sau culturi. Apa curge peste  podurile de gheata. Podul de gheata cu ochiuri sunt pe raurile Mara, Cosau si Suciu. Gheata la mal se poate vedea pe raurile Tisa, Viseu, Vaser, Ruscova, Iza, Cavnic, Firiza si Mara.

Sursa: Maramuresul Online
Maramuresul OnlineMaramuresul Online
Read More …

Colinde de CRACIUN - 24/24 . Radio X-Max & St. Claus " Craciun Fericit "


Noul post de radio Colinde de Craciun - 24/24 . Radio Maramuresul Online , a inceput sa emita
de cateva zile sub sloganul "CRACIUN FERICIT TOTUROR", si va difuza
cele mai bune colinde din anii '80 pana la cele mai recente
Colinde de CRACIUN - 24/24 . Radio X-Max & St. Claus " Craciun Fericit "












Acest post de radio va mangaie auzul de acum si pana la sfarsitul acestui an cu cele
mai frumoase colinde si invataturi crestine.












Colinde de CRACIUN - 24/24 . Radio X-Max & St. Claus " Craciun Fericit "CLICK AICI PENTRU A ASCULTA IN WINAMPColinde de CRACIUN - 24/24 . Radio X-Max & St. Claus " Craciun Fericit "



wink Mii si mi de multumiri d-lui MaX pentru colaborare. Odimusic.net



Sursa: Maramuresul Online

Maramuresul OnlineMaramuresul Online
Read More …

Dj Project si Giulia (C) eMM.roDistractie totala si niciun loc unde sa poti arunca un ac. Clubul Athos a devenit neincapator in acest weekend. O mare de oameni, formata din aproximativ 600 de tineri, au stat pana dimineata pentru a urmari prestatia celui mai apreciat proiect muzical al anului, DJ Project si Giulia. Trio-ul de succes si-a facut timp inainte de cantare pentru a acorda un interviu in exclusivitate pentru eMaramures.ro. Ei au dezvaluit pentru cititorii eMaramures.ro titlul noului lor single, cum a inceput colaborarea lor si de ce acest lucru nu s-a intamplat mai devreme, intrucat artistii au mai participat la concerte impreuna, unul din acestea avand loc tot pe «teritoriu» maramuresean, la Asuajul de Sus, la Targul Cepelor, in vara anului trecut. 
Clubul Athos a devenit neincapator la propriu in seara zilei de sambata, 17 aprilie. Nu pentru ca ar fi fost vreun bal al bobocilor, ci pentru ca trebuiau sa soseasca unii dintre cei mai iubiti artisti din Romania, care au batut palma pentru lansarea unui proiect de mare succes – DJ Project si Giulia.

Acestia au urcat pe scena clubului in jurul orei 01,30, warm-up-ul fiind facut de catre cei doi DJ-i rezidenti, Moshu si Chris Angel. Inainte de a-i incanta pe baimareni, frumoasa bruneta Giulia, Gino Manzotti si DJ Maxx si-au facut putin timp si pentru fanii lor care nu s-au putut deplasa in club. Ei au marturisit ca au stiut inca de la inceput ca piesa lansata impreuna va fi un hit.

''Ne asteptam ca piesa «Nu» sa aiba un asemenea succes, ne-am obisnuit ca piesele semnate de noi sa fie bine primite de public. Serios vorbind, da, ne asteptam, si asta si datorita Giuliei'', a marturisit DJ Gino Manzotti.

Despre colaborarea lor cu Giulia, cei doi baietu spun ca ideea era ceva mai veche, insa nu s-a materializat decat tarziu. Asta si din cauza faptului ca fosta solista, Elena, nu agrea ideea a doua prezente feminine in proiect.

''Colaborarea noastra nu a inceput la Targul Cepelor, cand am urcat pe aceeasi scena. Giulia mai colaborase cu noi pentru un videoclip, dar Elenei nu prea i-a convenit'', a spus acesta DJ Gino Manzotti.

Giulia a povestit, la randul ei, ca, desi erau in relatii bune in vara anului trecut, nu s-a gandit la acel moment ca se va alatura baietilor in proiectul dance.

''Eu si baietii de la DJ Project nu prea ne bagam in seama la Targul Cepelor. Eram prea aroganti unii cu ceilalti... Acum formam o echipa. Intotdeauna m-am inteles bine cu baietii, dar acum e altceva. Ne intelegem bine, dar nu pot sa zic mai multe cu ei de fata”, a glumit Giulia.

Cel putin deocamdata, focoasa galateanca nu are proiecte solo. ''Am avut intentia de a lansa piesa «5 februarie» si un nou album, dar odata cu cooptarea mea in acest proiect, nu s-a mai pus problema. Am auzit ca o canta acum altcineva, dar chiar nustiu cine este aceasta Ivana care o interpreteaza acum. Piesa, oricum, nu a fost compusa de mine'', a explicat Giulia.

DJ Project si Giulia promit sa nu se lase pe tanjeala in perioada care urmeaza. Au pregatit un nou single. Gino Manzotti a facut dezvaluirea in premiera nationala pentru eMaramures, pentru ca, spune el, publicul din Maramures merita tot ce e mai bun.

''Nu am spus asta nici celor din presa centrala. Am sa o spun acum, pentru ca voi imi sunteti foarte dragi. Piesa se numeste «Regrete» si va fi lansata in curand'', a dezvaluit in exclusivitate pentru eMaramures.ro, Gino Manzotti.

Giulia a tinut sa ii salute pe fanii baimareni, spunand ca ii asteapta multe surprize si… concerte de exceptie pe litoral. ''Va astept pe toti la mare, va fi o vara cu multe evenimente'', a spus Giulia pentru eMaramures.ro.

Concertul, de aproximativ 40 de minute, a cuprins piese care i-au facut cunoscuti si iubiti de catre romani. Cei trei au interpretat - live! - atat single-uri ale DJ Project, cat si ale Giuliei. Rand pe rand, fanii au cantat si au dansat pe «Nu», «Privirea ta», «Lacrimi de inger», «Te-am ales», «Armele jos» sau «Doua anotimpuri». 

Publicul a fost ''pus la treaba'' de DJ Gino Manzotti, care le-a atras atentia fanilor infocati ca se vor putea vedea pe eMaramures. Giulia a fost asaltata de fani, care i-au cerut la final autografe ori sa faca poze cu ei. DJ Project si Giulia au promis ca se vor intoarce cat de curand in Baia Mare.



Sursa: Maramuresul Online


















Maramuresul OnlineMaramuresul Online
Read More …


Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Maramures a centralizat astazi, 18 februarie, rezultatele la prima proba din acest an a examenului de bacalaureat, cea de competente lingvistice la limba romana. Din 5.548 de inscrisi, 3.147 de elevi (peste 57%) au primit “titlul” de experimentati in limba romana.

Prima proba de competente lingvistice a examenului de bacalaureat s-a dovedit a fi o “prada simpla” pentru elevi. Aceasta nu a pus niciun fel de probleme absolventilor de liceu, arata datele furnizate de ISJ Maramures.

Din 5.548 de elevi inscrisi s-au prezentat la examen doar 5.452, absentand 96. Peste 57% dintre elevi (reprezentand 3.147 de elevi) au fost declarati “experimentati” la limba romana, 29% (1.646 de elevi) au primit certificat de nivel avansat, intre timp ce 14% (adica 659 de elevi) se afla doar la nivel mediu privind abilitatile de comunicare.

Cei mai multi “experimentati” in raport cu numarul de elevi din liceu participanti au fost la Colegiul National “Gheorghe Sincai” (196 din 224), Colegiul National “Mihai Eminescu” (187 din 200), Colegiul Economic “Nicolae Titulescu” (445 din 535), Liceul de Arta (73 din 90), Liceul Teoretic “Emil Racovita” (100 din 124), Colegiul National “Dragos Voda” din Sighetu Marmatiei (176 din 200).

Elevii de la “Vasile Lucaciu”, “Mihai Eminescu”, Liceul de Arta, “Emil Racovita”, “Dragos Voda” din Sighet si Grupul Scolar Industrial “Dr. Fl. Ulmeanu” au primit doar certificate de avansati si experimentati - aproape de aceasta performanta a fost si Colegiul National “Gheorghe Sincai”, unde un singur elev a primit certificat de nivel mediu.

Sursa: Maramuresul Online













Maramuresul OnlineMaramuresul Online
Read More …


O persoană de la bordul unui autocar ce transporta 29 de români spre Barcelona a fost grav rănită, după ce autovehiculul a fost implicat, noaptea trecută, într-o coliziune cu două camioane şi un autoturism pe o autostradă din Franţa, informează presa franceză. Una dintre persoanele aflate în autoturismul implicat în accident a decedat.

Autocarul implicat în accident transporta 29 de români care se îndreptau către Barcelona. Una dintre persoanele aflate la bord a fost grav rănită şi a fost transportată cu elicopterul către un spital din Marsilia. Alţi trei pasageri sunt răniţi uşor, iar restul călătorilor au fost duşi către o sală de sport.

Două camioane, un autocar şi un autoturism au intrat în coliziune pe autostrada A54, între Arles şi Nîmes. Accidentul, petrecut în jurul orei locale 2.30, în condiţii încă nedeterminate, s-a soldat cu un mort, patru răniţi grav şi patru răniţi uşor.

Persoana care a murit se afla în autoturismul care, în urma coliziunii, a rămas blocat sub unul dintre TIR-uri. Alţi trei pasageri ai acestui vehicul sunt grav răniţi.

De asemenea, şoferul unuia dintre camioanele implicate în accident este rănit uşor. La locul accidentului fiind trimişi 70 de membri ai echipelor speciale de intervenţie.

Circulaţia a fost închisă pe sensul unde s-a produs accidentul.












Maramuresul OnlineMaramuresul Online

Read More …